PUS s.n. (Med.) Exsudat patologic vâscos, care se formează în focarele de infecție; puroi. [< fr., lat. pus]. Vezi definitia »

EOHÍPPUS s. m. gen fosil de ecvide imparicopitate, cel mai vechi strămoș al calului. (< fr. éohippus) Vezi definitia »

CAMERARIUS, Rudolf Jacob (1665-1721), botanist și fiziolog german. Prof. univ. la Tübingen. Promotor al cercetării genetice. A contribuit la fundamentarea teoriei sexualității în lumea vegetală; a descris rolul staminelor, pistilului și polenului în fertilizare. Vezi definitia »

NAÚPLIUS s. m. formă larvară la unele crustacee, cu un ochi și trei perechi de apendice. (< fr., lat. nauplius) Vezi definitia »

PAPILOMAVIRUS s.n. Virusurile papilomatozei sunt virusuri care produc leziuni cutanate și mucoase. La femeie, infecția genitală cu virusurile papilomatozei poate favoriza dezvoltarea unui cancer de col uterin. Ea se manifestă prin aparitia unor veruci (negi) sau excrescențe, denumite creastă de cocoș, care se transmit pe cale sexuală. Vezi definitia »