spénțer (-re), s. n. – Redingotă, levită. – Var. sp(r)enț(ăl), șpențal, spențăr, sp(r)ențur. Germ. Spenzer (Tiktin; Byck-Graur 28). Uz popular, afară de Munt. Vezi definitia »

LER² s. n. (Reg.) Vreme, timp, (în special) timpul în care cineva este în floarea vârstei. ◊ Expr. A(-i) trece (cuiva) lerul = a îmbătrâni, a nu mai avea căutare; a nu mai avea nici o valoare, a nu mai fi bun de nimic. Vezi definitia »

AUBER [obér], Daniel François Esprit (1782-1871), compozitor francez. Opere („Fra Diavolo”, „Muta din Portici”, „Zeul și baiadera”). Vezi definitia »

PARTÉR, partere, s. n. 1. Parte a unei clădiri situată la nivelul solului (sau puțin deasupra lui); totalitatea încăperilor situate în această parte a clădirii. 2. Parte a unei săli de spectacole cuprinsă între scenă și fundul sălii. ♦ Totalitatea spectatorilor care ocupă locurile din această parte a sălii. 3. Parte dintr-o grădină sau dintr-un parc rezervată cultivării florilor sau a gazonului. – Din fr. parterre. Vezi definitia »

ÉSKER s.n. (Geol.) Creastă lungă și sinuoasă formată din nisipuri și pietrișuri aduse de torenții glaciari. [< engl. esker < cuv. islandez]. Vezi definitia »