Definita cuvantului balaton
BALATON [bɔlɔton], lac sărat de origine tectonică, în V Ungariei, în C. Dunării Mijlocii, la poalele M-ților Bakony, la 105 m alt.; 596 km2. Lungime max.: 78 km; ad. max.: 11 m. Legat prin canale de Dunăre (canalul Sió). Complex balneoclimateric. Navigație. Pescuit. Parcul național Tihany (1952).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu balaton
ciomón, ciomoáne, s..n. (reg.) grămadă. Vezi definitia »
BACON [béicən], Roger (c. 1214-c. 1292), filozof și savant englez. Călugăr franciscan. Adept al nominalismului, a criticat metodele scolasticii, preconizînd ideea științei experimentale bazate pe observarea directă a obiectelor sensibile și pe „iluminare”, în cazul obiectelor spirituale. Vezi definitia »
CARACTRÓN s. n. tub catodic în afișarea rapidă a literelor sau cifrelor pe ecran. (< fr., engl. caractron) Vezi definitia »
CESBRON [sebrõ], Gilbert (1913-1979), scriitor francez. Romane de inspirație catolică („Sfinții se duc în iad”) și piese de teatru („E miezul nopții, doctore Schweitzer”). Vezi definitia »
SEPEDÓN sepedoni, s. m. Insectă dipteră care trăiește pe unele plante acvatice (Sepedon sphegeus). – Din fr. sépédon. Vezi definitia »