ACLORHIDRÍE s.f. (Med.) Anaclorhidrie. [Gen. -iei. / < fr. achlorhydrie]. Vezi definitia »

HISTEROSCOPÍE s.f. (Med.) Examinare a cavității uterine cu ajutorul unui instrument optic special. [Gen. -iei. / < fr. hystéroscopie, cf. gr. hystera – uter, skopein – a privi]. Vezi definitia »

HISTEROREXÍE s. f. ruptură a uterului; metrorexie. (< fr. hystérorexie) Vezi definitia »

FENOMENOLOGÍE s. f. 1. studiu descriptiv al unui ansamblu de fenomene, așa cum se manifestă ele în timp și spațiu. 2. (la Hegel) descrierea istoriei spirituale a conștiinței, care se ridică de la certitudinea senzorială la „știința absolută”. 3. curent filozofic idealist, întemeiat de E. Husserl, care reduce „obiectul” la „fenomen”, considerat ca esență de ordin spiritual și ca dat ultim și nemijlocit al conștiinței, independent de existența obiectivă și de experiența senzorială. (< fr. phénoménologie) Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »