Definita cuvantului discontinuu
DISCONTÍNUU, -UĂ, discontinui, -ue, adj. Care este lipsit de continuitate; intermitent. [Pr.: -nu-u] – Din fr. discontinu, lat. disconnuus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu discontinuu
DISCONTÍNUU, -UĂ adj. Lipsit de continuitate; necontinuu, cu întreruperi. [Pron. -nu-u. / cf. fr. discontinu, lat.sc. discontinuus]. Vezi definitia »
CONTÍNUU, -UĂ adj. 1. neîntrerupt, neîncetat. ◊ (fig.) curent continuu = curent electric care are un singur sens; (mat.) funcție continuă = funcție care prezintă continuitate (2). 2. (lingv.) constrictiv. (< fr. continu, lat. continuus) Vezi definitia »
ASÍDUU, -Ă adj. Silitor, sârguincios, stăruitor, zelos. ♦ Perseverent, insistent. [Pron. -du-u. / < fr. assidu, it. assiduo, lat. assiduus]. Vezi definitia »
INGÉNUU, -Ă I. adj. care dovedește ingenuitate. II. s. f. (teatru, cinem.) rol care prezintă o tânără fată naivă. (p. ext.) persoană ingenuă. (< lat. ingenuus,fr. ingénu) Vezi definitia »
AMBÍGUU, -UĂ adj. cu mai multe înțelesuri; echivoc, confuz, neclar. (< lat. ambiguus, fr. ambigu) Vezi definitia »