MEZALIÁ vb. refl. 1. a face o mezalianță. 2. (fig.) a face o proastă alianță. (< fr. mésallier) Vezi definitia »

răscăbăiá, răscăbăiéz, vb. I (reg.) 1. a se tolăni. 2. a râde larg; a țipa. 3. a împrăștia iarba cosită, fânul. Vezi definitia »

aleluia! interj. 1. gata!, s-a terminat! 2. asta-i tot! Vezi definitia »

INVENTARIÁ vb. tr. a înscrie în inventar bunuri, lucruri etc., evaluând obiectele înscrise. (< it. inventariare) Vezi definitia »

AUDIÁ vb. tr. 1. a asculta pe inculpat, pe martor sau oricare altă parte într-un proces. 2. a asculta un curs, o conferință. ◊ a asculta muzică (înregistrată). (< lat. audire) Vezi definitia »