pârtíță s.f. (reg.) parte a corpului calului situată între pulpele picioarelor din spate și coaste, care prezintă o adâncitură. Vezi definitia »

OSTEOARTRÍTĂ s. f. Inflamație care cuprinde atât articulația, cât și partea osoasă din jur. [Pr.: -te-o-ar-] – Din fr. ostéo-arthrite. Vezi definitia »

TEÁRFĂ, terfe, s. f. (Reg.) 1. Zdreanță, otreapă. 2. Zestrea miresei, compusă din obiecte casnice și de îmbrăcăminte. – Et. nec. Vezi definitia »

BÎLINĂ (‹ rus.) s. f. (la pl.) Cîntece poematice rusești, cu tematică patriotică, socială și etică, însoțite de melodie, alcătuind eposul eroic al Rusiei vechi. S-au format între sec. 11 și 16 și cuprind două cicluri principale: klevian, din care fac parte b. haiducești despre Ilia Muromeț ș.a., și novgorodian, din care fac parte, de ex. b. – basm „Sadko”. Sin. starină. Vezi definitia »

GIRODÍNĂ s. f. giravion la care rotorul, antrenat de un motor, asigură sustentația și mișcările verticale, deplasarea pe orizontală fiind obținută printr-un alt motor. (< fr. girodyne) Vezi definitia »