ÎNFEUDÁ, înfeudez, vb. I. Tranz. A supune, a robi. ♦ Refl. A se subordona întru totul unei persoane. [Pr.: -fe-u-] – Din fr. inféoder, lat. infeodare. Vezi definitia »

SALVGARDÁ vb. I. tr. (Rar) A salva; a proteja, a lua sub ocrotirea sa. [Cf. fr. sauvegarder, it. salvguardare]. Vezi definitia »

metoda de pedepsire prin uciderea cu pietre Vezi definitia »

POSEDÁ, poséd, vb. I. Tranz. 1. A avea ceva în proprietatea sau în stăpânirea sa, a dispune de ceva; a stăpâni. 2. (La pasiv; despre oameni) A fi dominat de..., a fi stăpânit de... 3. A avea anumite însușiri, caracteristici. 4. A cunoaște bine un lucru; spec. a ști bine o limbă, o disciplină științifică etc. – Din fr. posséder. Vezi definitia »

ȘAIDÁ vb. tr. a efectua operația de șaidaj. (< fr. scheider) Vezi definitia »