tătúș, tătúși, s.m. (înv.) strămoș. Vezi definitia »

NUFĂRÍȘ, nufărișuri, s. n. (Rar) Loc acoperit cu nuferi; mulțime de nuferi.- Nufăr + suf. -iș. Vezi definitia »

pépeș, -ă, adj. (reg.; despre fructe) bătut, terciuit. Vezi definitia »

PLĂIÉȘ, plăieși, s. m. 1. (În evul mediu) Locuitor de la graniță însărcinat cu paza frontierei țării în părțile de munte; grănicer, străjer. 2. Locuitor de la munte; muntean. [Pr.: plă-ieș] – Plai + suf. -aș. Vezi definitia »

VÁLMEȘ adv. (Înv.) De-a valma. – Valma+ suf. -eș. Vezi definitia »