cricí (-césc, -ít), vb. – 1. A aviza, a dispune. – 2. A însărcina, a recomanda. Sb. kričati „a avertiza” (Scriban, Arhiva, 1912; DAR). În Banat și Olt. Vezi definitia »

puternicí, puternicésc, vb. IV (înv.) 1. a da putere, a întări. 2. a deține sau a-și menține puterea. 3. (refl.) a deveni puternic, a se fortifica. Vezi definitia »

CÂRPÁCI, cârpaci, s. m. Meseriaș care peticește, care repară încălțăminte, haine etc. ♦ Meseriaș sau, p. gener. persoană care lucrează prost. – Din bg. kărpač. Vezi definitia »

ací, adv. – 1. Aici, în locul acesta 2. Atunci, în momentul acela. – Var. acia, acile(a), acice(a). Mr. ația, istr. ți(a). Lat. *eccum hῐc (Pușcariu 12; Candrea-Dens., 8; REW 4129; DAR); cf. it. qui, engad. (a)qui(a), v. prov., cat., sp., port. aqui, fr. ici. Pentru varianta acice, Pușcariu 13 propune *eccum hicce; însă poate fi unul din multele rezultate ale întîlnirii lui aci cu aici. – Der. aciași, adv. (înv., în același loc; în același timp), cu -și, cf. același. Vezi definitia »

VRACI, vraci, s. m. (Pop.) 1. Doctor; tămăduitor. 2. Vrăjitor. – Din sl. vračĩ. Vezi definitia »