Definita cuvantului bariu
BÁRIU (‹ fr. {i}; gr. barys „greu”) s. n. Element chimic (Ba,. nr. at. 56, m. at. 137,34, p. t. 727ºC, p. f. 1696ºC) din grupa metalelor alcalino-pămîntoase, moale, alb-argintiu. Se găsește în natură numai sub formă de combinații. Funcționează în starea de valență doi. Compușii săi se folosesc la fabricarea unor pigmenți minerali, a sticlelor optice etc. A fost descoperit de H. Davy, în 1808.
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bariu
CVINÁRIU, -IE I. adj. format din cinci unități; divizibil cu 5. ◊ (despre măsură, ritm) compus din cinci elemente ritmice. II. s. m. monedă romană valorând 5 ași. (< lat. quinarius) Vezi definitia »
BIGUDÍU s. n. mică tijă metalică pe care se răsucește părul pentru a-l ondula. (< fr. bigoudi) Vezi definitia »
MONOPÓDIU s.n. (Biol.) Mod de ramificație a tulpinii în care axul principal crește neîncetat. [Pron. -diu. / < germ. Monopodium]. Vezi definitia »
PRELIMINÁRIU, -IE adj. v. preliminar. Vezi definitia »
PRETIMPURÍU, -ÍE, pretimpurii, adj. Care apare sau se întâmplă înainte de vreme sau prea devreme; prematur. – Pre1- + timpuriu. Vezi definitia »