arhi- Prefix care exprimă ideea de superlativ. A intrat direct din ngr., prin intermediul terminologiei bisericești: arhidiacon, arhiepiscop, arhierarh, arhiereu. Același fonetism propriu ngr. s-a păstrat apoi pentru termenii introduși din fr.: arhiduce, arhitect, arhitravă. În articolele următoare sînt menționate acele cuvinte compuse cu arhi- al cărui al doilea element nu are existență independentă în rom. Vezi definitia »

bunghí (-ghésc, -ít), vb. – 1. A cerceta, a observa, a desluși. – 2. A-și da seama, a înțelege. – 3. (Refl.) A se uita cu atenție, a face ochii mari. – Var. sbunghi. Cuvînt de argou, probabil din țig. bangi (f. de la bangos) „trecătoare, strungă” (Graur, BL, II, 185 și V, 222; Juilland 160). Din același cuvînt ar putea proveni rom. sbanghiu (var. sbanchiu, spanchiu), adj. (sașiu), cf. Graur, BL, II, 195. DAR și Vasiliu, GS, VII, 105, identifică acest cuvînt cu pronunțarea moldovenească a bunghi, der. de la bumb. – Der. bunghială, s. f. (atenție, păzea!). Vezi definitia »

vechi adj. m., f. véche, art. véchea, g.-d. art. véchii; pl. m. și f. vechi; art. m. véchii Vezi definitia »

a avea perdea la ochi expr. a nu pricepe un lucru Vezi definitia »

BODHI (cuv. sanscrit) subst. Denumirea ultimei trepte a perfecțiunii, cea a iluminării, obținută prin meditație și asceză, premergătoare intrării în adevărata nirvana. Vezi definitia »