MONOGINÍE s. f. 1. însușire a florilor monogine. 2. caracter al „societăților” de insecte care au o singură femelă fecundă, regina. (< fr. monogynie) Vezi definitia »

REDÚCȚIE s. f. 1. faptul de a reduce. ◊ copie în mic a unui obiect. 2. transpunere a unei partituri pentru orchestră, pentru voci sau pentru un instrument (pian). 3. piesă care permite racordarea tuburilor sau a țevilor de diametre diferite. 4. operația de punere la loc a unui os luxat sau a unui organ deplasat. 5. reducere la jumătate a numărului de cromozomi în cursul meiozei sau mitozei. 6. (log.) procedeu de a concluziona cu ajutorul căruia se scot unele premise din care se poate deduce un anumit adevăr. (< fr. réduction, lat. reductio) Vezi definitia »

IODEMÍE s. f. prezența iodului în sânge. (< fr. iodémie) Vezi definitia »

CAROSERÍE s. f. construcția montată pe un vehicul, pentru transportul oamenilor, materialelor, mărfurilor. (< fr. carrosserie) Vezi definitia »

IPOCRIZÍE s.f. Fățărnicie, prefăcătorie, falsitate. [Pl. -ii, gen. -iei, var. hipocrizie s.f. / cf. fr. hypocrisie, lat., gr. hypocrisis]. Vezi definitia »