Definita cuvantului disfuncție
DISFÚNCȚIE, disfuncții, s. f. 1. (Med.) Tulburare a funcției unui organ, aparat sau sistem. 2. (Tehn.) Reducere a adaptării sau integrării unui subsistem la sistemul din care face parte. – Din germ. Disfunktion, it. disfunzione.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu disfuncție
MICROPSÍE s.f. Tulburare a vederii, datorită căreia obiectele sunt percepute mai mici decât sunt în realitate. [Gen. -iei. / < fr. micropsie, cf. gr. mikros – mic, opsis – vedere]. Vezi definitia »
-MAZÍE elem. „sân, mamelă”. (< fr. -mazie, cf. gr. mazos) Vezi definitia »
CONTRAREÁCȚIE s. f. 1. reintroducere, în opoziție de fază la intrarea unui montaj electronic, a unei părți din semnal prelevată la ieșire. 2. (fot.) reacție negativă. (< fr. contre-réaction) Vezi definitia »
SCÓTIE s. f. (arhit.) mulură concavă între două toruri sau muluri proeminente. (< fr. scotie, lat. scotia) Vezi definitia »
HETEROTROFÍE s. f. Mod de hrănire a organismelor heterotrofe. – Din fr. hétérotrophie. Vezi definitia »