SFETERISÍ, sfeterisesc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A sustrage, a-și însuși ceva prin mijloace incorecte; a șterpeli. – Din ngr. sfeterízome. Vezi definitia »

COSÍ, cosesc, vb. IV. 1. Tranz. A tăia (cu coasa sau cu o mașină agricolă) plante de nutreț, cereale etc. ♦ Fig. a distruge, a nimici, a omorî. 2. Refl. A lovi, în mers, un picior de celălalt. ♦ (Despre manșeta pantalonilor) A se roade. – Din sl. kositi. Vezi definitia »

sfeterisí (-sésc, -ít), vb. – A șterpeli. Ngr. σφετερίζομαι (Tiktin; Gáldi 250). – Der. sfeteriseală, s. f. (delapidare). Vezi definitia »

PLANISÍ, planisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A ademeni, a amăgi, a înșela pe cineva pentru a-l supune voinței sale; a încânta, a seduce. ♦ Refl. A se supune voinței cuiva, a se lăsa ademenit, sedus. – Din ngr. eplánisa (aor. lui planó). Vezi definitia »

pichirisí², pichirisésc, vb. IV (reg.) 1. a chema puii la mâncare. 2. a vorbi repede, neînțeles, cu cuvinte necunoscute ascultătorilor. Vezi definitia »