Definita cuvantului disjunctiv
DISJUNCTÍV, -Ă, disjunctivi, -e, adj. Care separă, care deosebește, care exclude; disjunct. ◊ Propoziție disjunctivă = propoziție coordonată care se află într-un raport de excludere cu coordonata ei. Conjuncție disjunctivă = conjuncție care leagă propoziții sau părți de propoziție disjunctive. Judecată disjunctivă = judecată care enunță incompatibilitatea între diverse predicate ce pot fi atribuite unuia și aceluiași subiect. – Din fr. disjonctif, lat. disjunctivus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu disjunctiv
ALITERATÍV, -Ă, aliterativi, -e, adj. (Rar) Cu aliterații. – Din fr. allitératif. Vezi definitia »
ANIONACTÍV, -Ă adj. care se bazează pe acțiunea, pe influența anionilor. (< germ. anionaktiv) Vezi definitia »
REMEMORATÍV, -Ă adj. de amintire; comemorativ. (< fr. remémoratif) Vezi definitia »
ANTISICATÍV s. m. substanță care reduce capacitatea de uscare a unui lichid. (< fr. antisiccatif) Vezi definitia »
TEMPESTÍV, -Ă adj. (Rar) Care se întâmplă la timp potrivit; oportun, favorabil. [< lat. tempestivus]. Vezi definitia »