CHIȘTÓC, -OÁCĂ, chiștoci, -oace, subst. 1. S. n. Muc de țigară. 2. S. m. și f. Fig. Copil mic de statură și îndesat. [Pl. și: (1) chiștócuri. – Var.: chiostéc s. n.] – Et. nec. Vezi definitia »

CAPÓC s. n. Fibră vegetală asemănătoare cu lâna, dar cu o rezistență redusă, obținută din fructul unui arbore exotic (Ceiba pentandra) și folosită ca umplutură la saltele, la plăpumi, la centurile de salvare etc. – Din fr. kapok, capoc, engl. kapok. Vezi definitia »

BOC interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de lovituri repetate ale ciocanului, ale toporului etc. – Onomatopee. Vezi definitia »

batóc (batócuri), s. n. – Pește sărat. – Var. batog. Sb. batok „(uscat ca un) băț” (Miklosich, Slaw. Elem., 14; Cihac; REW 4650). – Der. batogi, batoji, vb. (a usca). După DAR, acest cuvînt ar deriva din rus. batožitĭ „a lovi cu bățul”, în vreme ce Graur, BL, VI, 136, crede că este rezultatul unei contaminări între bătuci și betegi. Vezi definitia »

PNEUMOCÓC, pneumococi, s. m. Bacterie sferică, imobilă, patogenă, care provoacă la oameni pneumonia și alte infecții ale arborelui respirator, iar la animale septicemie. [Pr.: pne-u-] – Din fr. pneumocoque. Vezi definitia »