Definita cuvantului disonant
DISONÁNT, -Ă, disonanți, -te, adj. (Adesea fig.) Care sună neplăcut, care reprezintă o disonanță. – Din fr. dissonant.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu disonant
SUPERREZISTÉNT, -Ă, superrezistenți, -te, adj. (Despre materiale) Cu rezistență foarte mare. – Super- + rezistent. Vezi definitia »
AFLORIMÉNT s.f. (Geol.) Parte a unui zăcământ care apare la suprafața solului. ♦ Loc unde rocile din subsol apar la suprafața scoarței pământești datorită eroziunii. [Pl. -te. / după fr. affleurement]. Vezi definitia »
Cuvant grecesc de origine latina aparut la romani Vezi definitia »
GARÁNT, -Ă s. m. f. cel care garantează cu veniturile sau averea sa obligațiile unui debitor față de creditor. (< fr. garant) Vezi definitia »
IGNORÁNT, -Ă, ignoranți, -te, adj., s. m. și f. (Om) incult, fără cunoștințe elementare; neștiutor. – Din fr. ignorant. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z