găurescu s. invar. (er.) vagin. Vezi definitia »

BRĂTESCU, Gheorghe (n. 1916), fizician român. Prof. univ. la București. Cercetări în spectroscopie, optică interferențială și fizica plasmei. A studiat descărcările în gaze și potențialul distructiv în vaporii de apă. Vezi definitia »

ANTONESCU, Mihai (1904-1946, n. Nucet, jud. Dîmbovița), jurist și om politic român. Prof. univ. la București. Fruntaș al Partidului Național-Liberal (georgist), devenit, din sept. 1940, principalul colaborator al lui I. Antonescu. A îndeplinit succesiv, între 6 sept. 1940 și 23 aug. 1944, funcțiile de ministru al Propagandei Naționale, de Externe, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Teoretician al regimului autoritar condus de mareșalul Antonescu. Din 1942 a inițiat acțiuni diplomatice secrete vizînd scoaterea României din război. Arestat în urma loviturii de stat de la 23 aug. 1944, a fost preluat de Armata Roșie (sept. 1944); adus în țară în apr. 1946; a fost judecat în mai 1946 de „tribunalul poporului” din București, condamnat la moarte și executat la Jilava (1 iun. 1946). Vezi definitia »

RETARDAT-cu IQ subunitar Vezi definitia »

BRĂESCU, Smaranda (1899-1960, n. Hănțești, jud. Galați), pilot și parașutist român. Pionieră a aviației sportive românești. Prima femeie din România care a obținut brevet internațional de parașutism (Berlin, 1928) și brevet de pilot de aviație (Cleveland, S.U.A., 1933). Campioană mondială la parașutism cu record mondial feminin (6.000 m înălțime, 1931) și record mondial absolut (7.233 m înălțime, 1932). Vezi definitia »