ALCĂTUͲ, alcătuiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A cădea la învoială; a se înțelege, a se învoi. – Din magh. alkudni. Vezi definitia »

HUMUÍ, humuiesc, vb. IV. Tranz. A unge, a lipi, a da cu humă. – Humă + suf. -ui. Vezi definitia »

BIRUÍ, bírui, vb. IV. Tranz. 1. A învinge, a înfrânge, a bate (un dușman, un adversar etc.) ♦ Fig. A(-și) înfrâna, a(-și) stăpâni un sentiment, o pasiune etc. ♦ Fig. A fi stăpânit, copleșit de un sentiment, de o emoție etc. 2. (Pop., mai ales în construcții negative) A fi în stare, a putea, a ajunge (să...). – Din magh. birni. Vezi definitia »

strohuí, strohuiésc, vb. IV (reg.) (refl.; despre fân) a se scutura; a mărunți. Vezi definitia »

HĂRȘUÍ, hărșuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A înșfăca. – Din harș. Vezi definitia »