KANTÉLE s.n. a. Instrument popular karelian (din zona Kareliei – republică autonomă din NV Rusiei, din partea europeană; în trecut (1940-1956) cunoscută drept Republica Karelo-Finlandeză) cu coarde, întinse deasupra unei mici cutii de rezonanță, care se ating cu degetele. b. Țiteră tradițională finlandeză, având la origine cinci coarde, iar în prezent putând ajunge până la treizeci. (cf. germ. Kantele < cuv. fin.) [def. b. MW] Vezi definitia »

ROZÁLE s. f. pl. ordin de plante dicotiledonate cu petalele separate: familiile roxacee, crasulacee, saxifragacee etc. (< fr. rosales) Vezi definitia »

FAGÁLE s. f. pl. ordin de plante cu flori: familia cupulifere, juglandacee și salicacee. (< fr. fagales) Vezi definitia »

BOURDELLE [burdél], Émile Antoine (1861-1929), sculptor și pictor francez. Concepție arhitectonică de organizare a volumelor și de încorporare a mișcării. Construcție severă, solidă, de o stilizare clasică („Monumentul generalului Alvear”, „Herakles încordîndu-și arcul”, „Portretul lui A. Simu” în Muzeul Național de Artă al României). Basoreliefuri și fresce la teatrul Champs Elysées din Paris. Vezi definitia »

tocále s.f. pl. (reg.) catrafuse, calabalâc. Vezi definitia »