pologíre, pologíri, s.f. (pop.; despre iarbă, păioase, holde) doborâre la pământ (cu coasa sau cu secera); strângere în grămezi a poloagelor. Vezi definitia »

mirare Vezi definitia »

INDETERMINÁRE s. f. lipsă de determinare, de precizie. (după fr. indétermination) Vezi definitia »

ÎNCHISTÁRE, închistări, s. f. Acțiunea de a se închista și rezultatul ei. – V. închista. Vezi definitia »

preamáre, preamári, adj. m. (înv.) foarte mare (calitativ). Vezi definitia »