EXPEDIÁ vb. I. tr. 1. A trimite (scrisori, pachete etc.) la destinație. 2. (Fam.) A îndepărta (pe cineva), a se descotorosi, a se debarasa (de cineva). ♦ A face iute și cu ușurință (o treabă, un lucru). [Pron. -di-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. expédier, lat. expedire]. Vezi definitia »

ÎNVIÁ, învíi, vb. I. Intranz. și tranz. 1. A reveni sau a readuce la viață. ♦ Fig. A reveni sau a face să revină în minte, a (se) trezi în amintire. ♦ Intranz. (Despre vegetație) A renaște după sfârșitul iernii, a începe să se dezvolte din nou. 2. Fig. A da sau a căpăta putere, vlagă, a (se) umple de viață; a (se) înviora, a (se) anima. [Pr.: -vi-a. – Prez. ind. și: înviez] – În + viu. Vezi definitia »

TÉRȚIA s. f. Literă de tipar cu un corp de 16 puncte tipografice. [Pr.: -ți-a] – Din germ. Tertia. Vezi definitia »

APROPRIÁ vb. tr. 1. a-și însuși lucruri sau bunuri străine; a-și atribui. 2. a face să devină potrivit (pentru). (< fr. approprier, lat. appropriare) Vezi definitia »

ORIENTÁLIA s.f.pl. 1. Cunoștințele referitoare la popoarele și culturile din Orient. 2. Secție într-o bibliotecă sau într-un muzeu cu piese reprezentând aceste culturi. [Pron. -ri-en-ta-li-a. / < lat. orientalia]. Vezi definitia »