Definita cuvantului displăcea
DISPLĂCEÁ, displac, vb. II. Intranz. A nu-i plăcea, a nu agrea. [Var.: displáce vb. III] – Din it. dispiacere (după plăcea).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu displăcea
Comunitatea Economica Europeana Vezi definitia »
sadeá adj. – Legitim, pur. – Var. înv. sade. Mr. sade „doar, numai”, megl. sa(l)di „numai”. Tc. (per.) sade (Șeineanu, II, 305; Meyer 371; Lokotsch 1749; Ronzevalle 99), cf. alb., bg., sb. sadé, ngr. σαντετιϰός (› sadeticos, adj., legitim). Vezi definitia »
sichimeá, sichiméle, s.f. și interj. 1. (s.f.; înv.) secătură, derbedeu. 2. (interj.) cuvînt care exprimă o atitudine de nepăsare. Vezi definitia »
nafeá (naféle), s. f. – Piele scoasă de pe burta unui animal. Tc. (per.) nafa (Șeineanu, II, 267; Lokotsch 1531), cf. sb. nafa. Vezi definitia »
A TĂCEA a blătui, a închide pliscul, a tăcea ca mortul în păpușoi, a trage fermoarul, a-și ține botul / gura. Vezi definitia »