ciortí, ciortésc, vb. IV (reg.) 1. (refl.) a se certa, a se sfădi, a se ciondăni, a se ciorovăi. 2. a fura, a șterpeli, a ciordi, a ciujdi. Vezi definitia »

BĂILEȘTI 1. Cîmpia Băileștilor, cîmpie în partea central-sudică a Olteniei, între Jiu și Dunăre, limitată de Platforma Strehaiei (la N), de C. Blahniței (la NV) și străbătută de Desnățui. Alt. descresc de la 200 m (în N) la 15-20 m (în S). Cereale. 2. Oraș în jud. Dolj, în cîmpia cu același nume; 22.915 loc. (1991). Constr. de mașini și utilaje agricole, de aparate electrice; piese turnate din fontă; mat. de constr.; mobilă; produse textile (conf.) și alim. (lactate, panificație, băuturi alcoolice); ateliere de reparații. Fabrică de nutrețuri combinate. Complex zootehnic (bovine, porcine). Atestat documentar în 1536 sub denumirea de Băiulești. Declarat oraș în 1921. Vezi definitia »

MULTI- elem. „mult”, „numeros”. (< fr. multi-, cf. lat. multi) Vezi definitia »

LÂNCOTÍ, lâncotésc, vb. IV. Tranz. (Înv., sec. XVI) A înșela, a minți, a păcăli. (din lâncotă, cf. sl. lankovati) Vezi definitia »

besiti Vezi definitia »