Definita cuvantului bărnuțiu
BĂRNUȚIU, Simion (1808-1864, n. Bocșa, jud. Sălaj), om politic și gînditor român. Fruntaș al Revoluției de la 1848-1849 din Transilvania; vicepreședinte al Adunării Naționale de la Blaj din 3-5/15-17 mai 1848, unde a rostit un discurs celebru, în care cerea egalitatea în drepturi a românilor cu celelalte naționalități. După înfrîngerea Revoluției a emigrat în Moldova (1851), unde a activat ca profesor de filozofie și drept public al Univ. din Iași. A sprijinit domnia lui Al. I. Cuza și politica de reforme a acestuia („Dreptul public al românilor”). A introdus predarea în limba română a filozofiei, în Transilvania. A promovat kantianismul, fapt care a favorizat deschiderea gîndirii filozofice românești către știință și atitudine critică („Psihologia empirică și logica”, „Metafizica”).
Sursa: DE
Sursa: DE
Cuvinte ce rimeaza cu bărnuțiu
ZGLOBÍU, ZGLOBÍE, zglobíi, adj. ~ 2. (Înv.) Josnic, meschin. (din sl. zlobivŭ; cf. bg. zlobiv = răutăcios, pol. ant. zglobiwy = rău) - incompletă [gall] Vezi definitia »
farfurigíu, farfurigíi, s.m. (înv.) neguțător sau vânzător de farfurii și obiecte de faianță. Vezi definitia »
CONTRIBUTÓRIU, -IE adj. Contributiv. [Cf. fr. contributoire]. Vezi definitia »
UNTDELEMNÍU, -ÍE, untdelemnii, adj. Care e de culoarea (galbenă a) untdelemnului; gălbui. [Var.: undelemníu, -íe adj.] – Untdelemn + suf. -iu. Vezi definitia »
TECHNÉȚIU s. n. Element chimic radioactiv, obținut prin reacții nucleare. [Pr.: teh-] – Din fr. technétium. Vezi definitia »