Definita cuvantului acord
ACÓRD, acorduri, s. n. 1. Înțelegere, consimțământ la ceva. ♦ Expr. A fi de acord să... = a se învoi (la ceva); a aproba. A fi de acord (cu cineva) = a avea aceeași părere (cu cineva). A cădea de acord = a ajunge la o înțelegere deplină (cu cineva). De acord! = bine! ne-am înțeles! (Pleonastic) De comun acord = în perfectă înțelegere. 2. Convenție (internațională) care stabilește relațiile reciproce dintre părți, privind drepturile și îndatoririle lor. 3. (În expr.) (Plată sau salariu) în acord = (sistem de remunerare) în raport cu cantitatea de produs realizat. Acord progresiv = plata muncii în proporție crescândă, în raport cu depășirea normei. ♦ (Concr.) Sumă dată sau primită ca plată în acord. 4. Expresie gramaticală care stabilește concordanța (în persoană, număr, gen sau caz) între cuvinte legate prin raporturi de determinare. 5. Sonoritate rezultată din reunirea a cel puțin trei sunete, formând o armonie. – Fr. accord.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu acord
GOLIÁRD s.n. Nume dat poeților medievali de limbă latină, rătăcitori, care celebrau în poeziile lor bucuria de a trăi, într-un spirit libertin, adesea satiric, trădând resentimentele unor inși certați cu morala societății timpului. ♦ Student medieval. [Pron. -li-ard. / < fr. goliard, it. goliardo, cf. v.fr. gouliard < lat.t. familia Goliae – familia lui Goliat]. Vezi definitia »
GALIÁRD s.n. Fiecare dintre extremitățile punții superioare a unei nave. [Pron. -li-ard. / < fr. gaillard]. Vezi definitia »
ANEMOCÓRD, anemocorde, s. n. Armoniu cu corzi. – Din fr. anémocorde. Vezi definitia »
HEXACÓRD s. n. 1. liră cu șase coarde, la vechii greci. 2. scară muzicală de șase trepte diatonice. (< fr. hexacorde) Vezi definitia »
MANICÓRD, manicorduri, s. n. Instrument muzical medieval asemănător clavicordului. – Din it. manicordo, fr. manicorde. Vezi definitia »