PROLONGÁȚIE s.f. (Rar) Prelungire (în timp). ♦ (Muz.) Poziție a unei note care, făcând parte dintr-un acord, se continuă și în acordurile următoare. [Gen. -iei. / < fr. prolongation, cf. lat. prolongatio]. Vezi definitia »

INSÉRȚIE, inserții, s. f. 1. Inserare; (concr.) ceea ce se inserează. 2. Legare, fixare. 3. (Anat.) Locul de fixare pe os a capătului terminal al unui mușchi. 4. Strat de material (metalic sau textil) inclus în structura altui material sau cuprins între fețele de contact pentru a-i mări rezistenta la rupere sau la sfâșiere. – Din fr. insertion, lat. insertia. Vezi definitia »

NATÁȚIE s. f. sportul înotului. (< fr. natation, lat. natatio) Vezi definitia »

MALOFAGÍE s. f. pervertirea gustului la ovine prin consumarea lânii. (< fr. mallophagie) Vezi definitia »

CIÓCHIE, ciochii, s. f. Unealtă de dogărie care servește la fixarea cercurilor pe butoaie. – Din magh. csáklya. Vezi definitia »