VERGELÁ, vergelez, vb. I. Tranz. A bate vergele pe scheletul de lemn al unor case, construcții (pentru a putea lipi apoi cu lut pereții). – Din vergea. Vezi definitia »

a i se umfla (cuiva) pipota expr. 1. a se înfuria. 2. a se fuduli. Vezi definitia »

străbălá, străbăléz, vb. I refl. (reg.) a se destrăma. Vezi definitia »

CALÁ vb. I. tr., refl. 1. A potrivi; a (se) imobiliza (o piesă, un organ de mașină). 2. A așeza la orizontală suportul unui aparat topografic de vizare. [< fr. caler]. Vezi definitia »

MACULÁ vb. tr. 1. a păta, a mânji, a murdări. 2. a strica o coală de tipar îmbâcsind-o cu prea multă cerneală. (< fr. maculer, lat. maculare) Vezi definitia »