OTOLÍT s.n. (Biol.) Numele unor mici grăunțe calcaroase care se găsesc în endolimfă și care, prin excitarea terminațiilor nervoase, determină echilibrul. [< fr. otolithe, cf. gr. ous – ureche, lithos – piatră]. Vezi definitia »

GIGANTOCÍT s. n. hematie mare, anucleată. (< fr. gigantocyte) Vezi definitia »

CHIBRÍT, chibrituri, s. n. Bețișor de lemn având la un capăt o gămălie din material ușor inflamabil, care se aprinde prin frecare, folosit pentru a face focul, a aprinde țigara etc.; p. ext. cutie care conține asemenea bețișoare. – Din tc. kĩbrĩt. Vezi definitia »

TESCOVINĂRÍT s. n. (Înv.) Impozit care se plătea pe tescovină. – Din tescovină + suf. -ărit. Vezi definitia »

PEPÍT adj. invar. (Despre țesături) Cu pătrățele în două culori care alternează. // s.n. Țesătură care prezintă mici desene colorate în formă de pătrățele. [< germ. pepita]. Vezi definitia »