AMÓR, amoruri, s. n. Iubire, dragoste. ♦ (Concr.) Iubit. 2 (Livresc) Atașament, afecțiune. ◊ Amor propriu = prețuire (uneori exagerată) a propriilor sale calități, îmbinată cu susceptibilitatea față de părerea altora despre sine. – It. amore (lat. lit. amor). Vezi definitia »

DIFUZÓR, (I) difuzoare, s. n., (II) difuzori, s. m. I. S. n. 1. Dispozitiv (în formă de pâlnie) pentru redarea sunetelor transmise pe cale electrică și răspândirea lor în mediul înconjurător. 2. Dispozitiv translucid din sticlă, porțelan etc., care împrăștie uniform lumina unei lămpi. 3. Aparat întrebuințat la extragerea prin difuziune (2) a unei substanțe. 4. Piesă a carburatorului unui motor, care pulverizează combustibilul printr-un curent de aer. II. S. m. Persoană care difuzează publicațiile periodice. – Din fr. diffuseur. Vezi definitia »

MERIȘÓR², merișoare, s. n. 1. Diminutiv al lui măr². 2. Fructul merișorului¹ (2), de mărimea unei cireșe sau a unei nuci, de culoare roșiatică sau galbenă, cu gust dulce, adesea întrebuințat pentru dulceață. 3. Fructul merișorului¹ (3), cu aspect de bacă roșie, comestibil. – Măr + suf. -ișor. Vezi definitia »

CONVÉCTOR, convectoare, s. n. Aparat folosit pentru condiționarea aerului în cameră prin circulație forțată, compus dintr-o baterie de încălzire, una de răcire, un filtru de aer și un ventilator. [Pl. și: (m.) convectori] – Din fr. convecteur. Vezi definitia »

CASCADÓR, -OÁRE, cascadori, -oare, s. m. și f. 1. Clovn, actriță sau acrobat(ă) la circ care execută salturi primejdioase. 2. Actor de cinematograf care dublează uneori protagonistul în secvențele periculoase. – Din fr. cascadeur. Vezi definitia »