COMORÁȚIE s. f. 1. insistență asupra unui punct sau a unei chestiuni deja dezvoltate. 2. figură retorică prin folosirea excesivă a conjuncțiilor coordonatoare și, sau în propoziție; epimonă. (<lat. commoratio, fr. commoration) Vezi definitia »

BUCHERÍE s. f. (Rar și fam.) Învățătură elementară de scris și citit. – Bucher + suf. -ie. Vezi definitia »

CLOROANEMÍE s.f. Anemie care prezintă caracterele clorozei. [Pron. -ro-a-, gen. -iei. / < fr. chloro-anémie]. Vezi definitia »

GEMELOLOGÍE s. f. ramură a geneticii care studiază nașterile multiple, studiul gemenilor din punct de vedere comportamental și anatomopatologic. (< fr. gémellologie) Vezi definitia »

RADIOFONÍE s. f. Sistem special de transmitere și de recepționare a mesajelor sonore prin unde electromagnetice. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiophonie. Vezi definitia »