Definita cuvantului acuzativ
ACUZATÍV s. n. sg. Cazul complementului direct, al complementului indirect cu prepoziție și al complementelor circumstanțiale – Fr. accusatif (lat. lit. accusativus).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu acuzativ
substantiv neutru – cuptorul de la soba; regionalism din Transilvania, etimologie necunoscuta. Vezi definitia »
CONFIRMATÍV, -Ă adj. Care confirmă, întărește, adeverește. [Cf. fr. confirmatif]. Vezi definitia »
NEPRODUCTÍV, -Ă adj. care nu produce roade, neroditor. (< ne- + productiv) Vezi definitia »
ENERGOINTENSÍV, -Ă adj. (despre procese tehnologice) care consumă multă energie. (< energo- + intensiv) Vezi definitia »
AUDITÍV, -Ă adj. Referitor la auz. [< fr. auditif]. Vezi definitia »