BRẤNZĂ, (2) brânzeturi, s. f. 1. Produs alimentar obținut prin coagularea și prelucrarea laptelui. ◊ Expr. (Fam.) A nu fi nici o brânză (de cineva) = a nu fi bun de nimic. (Fam.) A nu face nici o brânză = a nu realiza nimic; a nu fi bun de nimic. (Pop.) (Ducă-se sau du-te etc.) opt cu-a brânzei sau opt (și) cu-a brânzei nouă, se zice când scapi (sau dorești să scapi) de o persoană supărătoare. 2. (La pl.) Diferite sortimente de brânză (1), de cașcaval etc. – Et. nec. Vezi definitia »

cálfă (cálfe), s. f. – Lucrător calificat după ce a fost ucenic. – Mr. calfă, călfă, megl. calfă. Tc. kalfa, din arab. khalifa „succesor” (Roesler 594; Șeineanu, II, 81; Meyer 167; Lokotsch 798; Ronzevalle 129); cf. ngr. ϰαλφᾶς, ϰάλφας, alb. kalifë, bg., sb. kalfa. Pentru formă, cf. călăuză. Este dublet al lui calif, s. m., din fr. calife. – Der. călfie, s. f. (meserie). Vezi definitia »

BURGÁDĂ s. f. burg mic; târgușor. (< fr. bourgade) Vezi definitia »

colimvítră (-re), s. f. – (Înv.) Baptisteriu. – Mr. culimviθră, megl. călăvitră. Ngr. ϰολυμβήθρα (sec. XVII). Vezi definitia »

SOVÂRVÁRIȚĂ, sovârvarițe, s. f. Plantă erbacee cu frunze mari, ovale și cu flori galbene (Hypericum acutum). – Sovârv + suf. -ariță. Vezi definitia »