Definita cuvantului seaborgiu
SEABORGIU s. n. Element chimic, radioactiv, cu numărul atomic 106, produs în mod artificial. [Pr.: sibórgiu – Sb.: Sg] (cf. engl. seaborgium < n. pr. Glenn T. Seaborg = chimist american, a colaborat la descoperirea a zece elemente transuranice; 1994) [MW]
Sursa: Neoficial
Sursa: Neoficial
Cuvinte ce rimeaza cu seaborgiu
INFLAMATÓRIU adj. v. EXOSTOZĂ. Excrescență osoasă traumatică sau inflamatorie care provoacă șchiopătarea și anchilozarea articulațiilor la om și la cal. [DEX '98] Vezi definitia »
PERICRÁNIU, pericranii, s. n. Periostul suprafeței externe a craniului. – Din ngr. perikránion, fr. péricrâne. Vezi definitia »
FÉRMIU s. n. Element chimic transuranic, produs pe cale artificială. – Din fr. fermium. Vezi definitia »
jépciu s.n. (reg.) pieptar sau cojoc vechi, ros, rupt. Vezi definitia »
samuríu, samuríe, adj. (înv.) de culoarea blănii de samur. Vezi definitia »