OBIECTIVÁ, obiectivez, vb. I. Tranz. (Rar) A considera un lucru ca obiectiv (I 1); a transforma în valori cu existență obiectivă. ♦ Refl. A deveni obiectiv (I 1). – Din fr. objectiver. Vezi definitia »

PAVÁ vb. I. tr. A acoperi cu pavaj (o stradă, o curte etc.). [< fr. paver]. Vezi definitia »

ióva (-ále), s. f. – Contribuție. Tc. yova (Loebel 250). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

a se vârî pe sub pielea cuiva expr. a încerca prin toate mijloacele să câștige aprecierea cuiva. Vezi definitia »

BÎRNOVA, com. în jud. Iași; 2.944 loc. (1991). Expl. de calcare. Centru viticol. Sanatoriu de tuberculoză. Mănăstire ctitorită în 1629-1633 de Miron Barnovschi. Stație de s. f. Vezi definitia »