COTÍGĂ, cotigi, s. f. 1. Căruță mică folosită la transportarea încărcăturilor ușoare. ♦ Car mare cu pereții metalici, întregi, folosit la transportul gunoaielor. 2. Fiecare dintre cele două roți, de mărime inegală, legate între ele printr-o osie, pe care se reazemă grindeiul plugului; teleagă, rotilă, [Var.: cotiúgă s. f.] – Din ucr. kotyha. Vezi definitia »

a fi pe fază expr. 1. a fi vigilent. 2. a fi stăpân pe situație. 3. a profita de o ocazie. Vezi definitia »

NÓXĂ, noxe, s. f. Agent, factor sau împrejurare cu acțiune dăunătoare asupra organismului, care se răspândește în atmosferă de obicei în timpul diferitelor procese tehnologice. – Din lat. noxa. Vezi definitia »

SUBRÁMURĂ, subramuri, s. f. Sector de activitate subordonat unei ramuri (2). – Sub¹- + ramură. Vezi definitia »

BĂRBÍȚĂ², bărbițe, s. f. Mic șervețel de pânză sau de mușama care se leagă la gâtul copiilor mici când mănâncă. – Din barbă + suf. -iță. Vezi definitia »