PARTENOGAMÍE s. f. autofecundare prin fuzionarea unor gameți femeli, fără participarea nucleului mascul. (< fr. parthénogamie) Vezi definitia »

LOGOMAHÍE s.f. (Liv.) Dispută, polemică în jurul unor termeni. [Gen. -iei. / < fr. logomachie, cf. gr. logos – cuvânt, mache – luptă]. Vezi definitia »

LIMFOCITEMÍE, limfocitemii, s. f. (Med.) Creștere a numărului limfocitelor din sânge. – Din fr. lymphocytémie. Vezi definitia »

COMPOZÍȚIE s.f. 1. Totalitatea elementelor care alcătuiesc un compus; structură. ♦ Compus; amestec. 2. Operă artistică, în special muzicală. ♦ Modul de organizare internă a unei opere literare. 3. Studiul regulilor de compunere a unei bucăți muzicale; arta de a compune muzică potrivit anumitor reguli. ♦ Mod în care a fost compusă o bucată muzicală; structură muzicală. 4. Aranjament, dispunere a elementelor unei picturi, ale unui tablou. ♦ (Fot.) Aranjament artistic și rațional al unei imagini. ♦ Gen de pictură care reprezintă personaje în acțiune. 5. Interpretare a unui rol de către un actor, care prezintă trăsăturile distinctive ale unui personaj, deosebite de cele ale actorului. 6. Lucrare scrisă a unui elev în care se dezvoltă o temă oarecare. 7. Aliaj de plumb cu cositor, folosit pentru lipituri moi. 8. Formă de tipar constituită din elementele ei componente. [Gen. -iei, var. compozițiune s.f. / cf. fr. composition, it. composizione, lat. compositio]. Vezi definitia »

ANGIOTOMÍE s. f. incizie chirurgicală a vaselor sangvine. (< fr. angiotomie) Vezi definitia »