ÉSTRU s.m. (zool.) insectă de mărimea unei albine, ale cărei larve trăiesc ca parazite pe diferite animale; (pop.) streche. // s.n. 1. fază a ciclului sexual la mamifere, în care are loc expulzarea ovulului matur din ovar. 2. perioadă a rutului la animale. 3. (fig.) dorință, capriciu, pornire avântată. // (în forma estro-) element prim de compunere savantă cu semnificația „excitație”, „incitație”, „rut”. [pl. (s.m.) eștri, (s.n.) estre. scris și oestru. / cf. fr. oestrus, it. estro, lat. oestrum < gr. oistros – tăun] Vezi definitia »

ICOSAÉDRU s.n. Poliedru, cu douăzeci de fețe. [Pron. -sa-e-. / < fr. icosaèdre, cf. gr. eikosi – douăzeci, hedra – față]. Vezi definitia »

ECRU CRü/ adj. inv., s.n. (de) culoarea mătăsii naturale nealbite. (< fr. écru) Vezi definitia »

sâmédru s.m. (pop.) numele sărbătorii creștine Sf. Dumitru, celebrată la 26 octombrie. Vezi definitia »

SCLEROMÉTRU s. n. aparat folosit în sclerometrie. (< fr. scléromètre) Vezi definitia »