CARTOTÉCĂ s. f. totalitatea fișelor de evidență la personalul sau materialele dintr-o întreprindere ori instituție. ◊ cutie, dulap unde se păstrează fișe; cartonieră. (< fr. cartothèque, germ. Kartothek, rus. kartoteka) Vezi definitia »

CHEILÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a buzelor. [< fr. chéilite]. Vezi definitia »

ALCHÍNĂ s. f. hidrocarbură aciclică nesaturată, cu o triplă legătură. (< germ. Alkine) Vezi definitia »

tócă (-ci), s. f. – Baretă, tichie. Fr. toque. – Der. toc, s. n. (pălărie de damă), cf. rus. tok (Candrea). Vezi definitia »

însemnânță s.f. (înv.) sens, însemnare, accepțiune, semnificație. Vezi definitia »