vâltorí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 sg. vâltoréște, imperf. 3 sg. vâltoreá; conj. prez. 3 să vâltoreáscă Vezi definitia »

peritáșcuri s.n. pl. (reg.) pripoane pentru cegă; fluturași. Vezi definitia »

pozderí, pozderésc, vb. IV (înv.) a bate, a lovi; a zdrobi. Vezi definitia »

sri Vezi definitia »

AFORTIÓRI adv., adj. invar. 1. Adj. invar. (Despre raționamente) Care constă în trecerea de la o judecată la alta, în favoarea celei de-a doua judecăți existând tot atâtea temeiuri sau temeiuri în plus. 2. Adv., adj. invar. (Livr.) (Care se impune) cu necesitate. [Pr.: -ti-o-] – Loc. lat. Vezi definitia »