schimbáș, schimbáși, s.m. (înv.) 1. soldat care făcea parte din trupele cu schimbul (călăraș, dorobanț cu schimbul). 2. cel care schimba pe altul, care îi lua locul. Vezi definitia »

răcáș, răcáșuri, s.n. (reg.) 1. grămadă, tason. 2. jilip pe care alunecă lemnele. 3. proptea de scânduri. Vezi definitia »

maghistrătúș s.n. (înv.) magistratură. Vezi definitia »

lăpúș (lăpúși), s. m. – Brusture (Telekia speciosa). – Mr. lîpuș, megl. lăpu(ș). Sl., cf. bg. lopuš, rus. lepucha (DAR), alb. ljapuš, mag. lapu, de unde dubletul lapuc, s. m. (brusture). După P. Papahagi, Analele Acad. Rom., XXIX, 128 și REW 4903, din lat. lappa, cf. împotrivă Graur, BL, V, 103. – Der. lăpușnic, s. m. (plantă nedeterminată); lăptuc, s. m. (brusture), prin încrucișare cu lăptucă. Vezi definitia »

LAIBĂRÁȘ s. n. v. lăibăraș. Vezi definitia »