FÉSĂ s. f. fiecare dintre cele două părți cărnoase ale șezutului. (< fr. fesse) Vezi definitia »

OZÉNĂ, ozene, s. f. Inflamație cronică a mucoasei nazale, care duce la atrofia acesteia și la dispariția simțului mirosului. – Din fr. ozène. Vezi definitia »

ALDÓZĂ, aldoze, s. f. (Chim.) Monozaharidă având în moleculă gruparea carbonil (2) caracteristică aldehidelor. – Din fr. aldose. Vezi definitia »

VÍZĂ², vize, s. f. Pește de apă dulce, asemănător cu cega, cu botul scurt, conic și rotunjit (Acipenser nudiventris). Cf. rus. viz. Vezi definitia »

MOLÁSĂ, molase, s. f. (Geol.) Conglomerat slab consolidat alcătuit de obicei din gresie feldspatică și ciment calcaros. – Din fr. mollasse. Vezi definitia »