MÚNGO s.n. Lână obținută din postavuri vechi, folosită ca materie primă pentru lâna artificială. [< fr. mungo]. Vezi definitia »

PTERIG(O)-, -PTERIGIÁN elem. „aripioară, înotă-toare”. (< fr. ptéryg/o/-, -ptérygien, cf. gr. pteryx, -ygos, pterygion) Vezi definitia »

FLAMÍNGO s.m. Pasăre migratoare de apă, cu gâtul și picioarele lungi și cu pene roșii pe aripi și pe spate. [Var. flaming s.m. / < germ. Flamingo]. Vezi definitia »

ZIGO-, -ZIGÍE elem. „Unire, joncțiune, acuplare”. (din fr. zygo-, -zygie, cf. gr. zygon) Vezi definitia »

blago-. Element sl. care intră în compunerea unui anumit număr de cuvinte, în care redă sensul gr. εὑ-. Cea mai mare parte a termenilor astfel compuși sînt înv.; singurul de circulație relativ generală este ultimul: blagocestie, s. f. (milă), din sl. blagočistije; blagocestiv, adj. (milos), din sl. blagočĭstivĭ; blagocin, s. m. (Mold., înv., arhiereu), din rus. blagočinnyi; blagodarenie, s. f. (mulțumire), din sl. blagodarenije; blagodari, baglodorî, vb. (a mulțumi), din sl. blagodariti; var. modernă blogodori, blodogori (a bombăni); cf. Șeineanu, Semasiol., 118; blagorodnic, adj. (nobil), din sl. blagorodĭnikŭ; blagorodni(ci)e, s. f. (noblețe); blagoslovi, vb. (a binecuvînta), din sl. blagosloviti; der. blagosloveală, blagoslovenie, s. f. (binecuvîntare); blagoslovitor, adj. (care blagoslovește). Vezi definitia »