BRÎNCOVENEȘTI, com. în jud. Mureș, pe rîul Mureș; 4.843 loc. (1991). Așezare civilă și castru roman de piatră (sec. 2-3). Castel (sec. 16), transformat în sec. 19. Vezi definitia »

AMINTÍ, amintesc, vb. IV. 1. Refl. și tranz. A-i reveni în minte un fapt, un lucru din trecut. 2. Tranz. A face pe cineva să-și aducă aminte de ceva. 3. Tranz. A pomeni, a menționa ceva sau pe cineva. – Din aminte. Vezi definitia »

preveștí (--tésc, -ít), vb. – 1. (Trans.) A întrece. – 2. (Bucov.) A se ofili. – 3. (Mold.) A tivi, a nu închide complet. – Var. privești, priviști. Lat. viescĕre, într-un der. *perviescĕre (Candrea). – Der. preveșteală, s. f. (caimac pe laptele fiert; ceață pe ochi), în Trans. Vezi definitia »

chití (-tésc, -ít), vb. – 1. A împodobi, a înfrumuseța, a orna. – 2. A potrivi, a aranja, a orîndui. – 3. A organiza, a plănui, a dispune. – 4. A proiecta, a calcula. – 5. A judeca, a chibzui, a gîndi. Sb. kititi „a înfrumuseța”, sau bg. kyta „buchet” (Cihac, II, 51; Miklosich, Slaw. Elem., 27; Miklosich, Lexicon, 328; Berneker 679). Cu toate că evoluția semantică este firească în toate fazele ei, este rar ca un cuvînt sl. să fi dezvoltat în rom., de la sine, o gamă atît de întinsă de sensuri. Este de presupus că în evoluția sa ar fi influențat vreun cuvînt ca a căta, sau poate ngr. ϰιττάζω „a vedea, a privi”. – Der. chiteală, s. f. (podoabă; giuvaiere, bijuterii; ordine, organizare; aranjare, potrivire; judecată, părere; supoziție, idee). Cf. cuvîntul următor. Vezi definitia »

CĂZĂNEȘTI 1. Com. în jud. Ialomița; 3.390 loc. (1991). Fabrică de nutrețuri combinate. Complex de creștere a porcilor. Numeroși tumuli cu morminte sarmatice (sec. 2-3). Stație de c. f. 2. Com. în jud. Mehedinți; 3.026 loc. (1991). Vezi definitia »