LIMBÁREȚ, -Ă, limbareți, -e, adj. Limbut, vorbăreț, flecar. – Limbă + suf. -areț. Vezi definitia »

ghemț s. m. – Piele de căprioară. Germ. Gemse (Iordan, BF, VIII, 227). Sec. XIX. Vezi definitia »

MIHÁLȚ, mihalți, s. m. Pește răpitor de râu, în formă de fus, acoperit cu solzi mărunți de culoare brună-verzuie și având în vârful mandibulei un mic fir alungit; mântuș (Lota lota). – Et. nec. Vezi definitia »

ABRĂMUȚ, com. în jud. Bihor; 3.015 loc. (1991). Vezi definitia »

inohodéț s.m. (reg.) cal de călărie. Vezi definitia »