FÍNIȘ s. n. 1. linia de sosire la o probă de alergări, curse etc. 2. partea finală a unei probe; capacitatea unui sportiv de a termina în forță o întrecere. (< engl., fr. finish) Vezi definitia »

CULMÍȘ, culmișuri, s. n. (Pop.) Culme (1). – Culme + suf. -iș. Vezi definitia »

sabadáș¹, sabadáși, s.m. (reg.) calificativ injurios dat copiilor. Vezi definitia »

ASCUȚÍȘ, ascuțișuri, s. n. Tăiș sau vârf ascuțit al unui obiect. – Ascuți + suf. -iș. Vezi definitia »

turcáș, turcáși, s.m. (reg.) flăcău mascat care umblă cu turca (v.). Vezi definitia »