NACÉLĂ s.f. 1. Coș deschis sau cabină (metalică) atârnată de un balon, în care se transportă aeronauții, lestul, aparatele de bord etc. ♦ Cabină a unui dirijabil, unde sunt instalate motoarele și în care sunt transportate persoanele etc. 2. Vas de laborator de formă alungită, folosit pentru calcinări. [< fr. nacelle]. Vezi definitia »

spielușínă, spielușíne, s.f. (reg.) pieliță care acoperă miezul de nucă. Vezi definitia »

șerteáță, șertéțe, s.f. (reg.) 1. coccis (la om). 2. (în forma: șertăneață) șale. 3. (în forma: șelteață) târtiță. Vezi definitia »

spogîrniceálă (-éli), s. f. – (Înv.) Cataramă. Origine necunoscută. Cf. sponcă. Vezi definitia »

NARCÍSĂ s. f. plantă erbacee monocotiledonată, cu flori albe sau galbene, plăcut mirositoare. (< fr. narcisse, lat. narcissus) Vezi definitia »