MEIÓZĂ, meioze, s. f. (Biol.) Diviziune a celulei prin separarea de perechi de cromozomi din nucleu și formarea de gameți. [Pr.: -me-io-] – Din fr. méiose. Vezi definitia »

CUVÉRTĂ s. f. email transparent cu care se acoperă obiecte de faianță, de ceramică. (< fr. couverte) Vezi definitia »

stârmínă, stârmíni, s.f. 1. (înv. și reg.) deal stâncos, stirmnic; stâncă cu coaste înalte și abrupte; prăpastie, râpă. 2. (reg.; în forma: strimină) scobitură, adâncitură în malul unei ape, în care se adună peștii. 3. (reg.) băltoacă. 4. (reg.) teren îmbibat cu apă; teren mlăștinos. 5. (reg.; în forma: starmină) localitate deluroasă, păduroasă și prăpăstioasă. 6. (reg.; în forma: stârnim) pădure deasă și neumblată. 7. (reg.) drum cu multe coaste. Vezi definitia »

jihálă s.f. (reg.) sârmă groasă cu care se scoate măduva de soc sau cu care se fac găuri în obiecte din lemn. Vezi definitia »

MANTICORĂ, manticore, s.f. 1. Creatură legendară similară Sfinxului egiptean, cu trup de leu roșu, cap de om cu trei rânduri de dinți ascuțiți și cu voce ca de trompetă. Sursa – http://en.wikipedia.org/wiki/Manticore Vezi definitia »