Definita cuvantului afinitate
AFINITÁTE, afinități, s. f. 1. Potrivire între oameni sau între manifestările lor, datorită unor înclinații care îi apropie. 2. Proprietate a substanțelor de a intra unele cu altele în combinații chimice. 3. (Jur.) Legătură de rudenie creată prin căsătorie între unul dintre soți și rudele celuilalt soț. – Fr. affinité (lat. lit. affinitas, -atis).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu afinitate
ORTOMĂNÉȘTE adv. (În poezia pop.) Cu curaj, voinicește. [Var.: iortomănéște adv.] – Ortoman + suf. -ește. Vezi definitia »
MAIESTÁTE s. f. 1. titlu care se dă monarhilor. 2. grandoare, somptuozitate, măreție. (< lat. maiestas, fr. majesté) Vezi definitia »
șușléte, șușléți, s.m. (reg.) 1. partea de dinapoi a căruței sau a carului; codârlă. 2. grătar pentru nutreț fixat deasupra ieslei, la peretele grajdului. Vezi definitia »
fânéște adv. (înv.) ca fânul (în expr.) a tăia fânește = a tăia până la pământ. Vezi definitia »
adúcere amínte (tempo lent) / (tempo rapid) adúcere-amínte loc. s. f., g.-d. art. adúcerii amínte / adúcerii-amínte; pl. adúceri amínte / adúceri-amínte, art. adúcerile amínte / adúcerile-amínte Vezi definitia »